Natura ne-a pus la îndemână două legume încărcate cu vitamine care deţin recordul binefacerii: usturoiul si ceapa.
Proprietăţile nutritive ale usturoiului şi cepei sunt marcate în special de prezenţa unor importante cantităţi de vitamine, mai ales A, B1, B2, C şi a unor substanţe minerale utile printre care: fosfor, sulf, potasiu, iod, calciu, siliciu.
Documente dintre cele mai vechi amintesc de efectele terapeutice ale usturoiului. De exemplu constructorii de piramide din Egiptul Antic consumau usturoi, ceapă şi ridichii pentru prevenirea bolilor contagioase. De asemenea , legiunile romane foloseau cantităţi însemnate de usturoi în alimentaţie. În acele vremuri usturoiul era recomandat pentru tratarea a peste 60 de boli. Medicina populară recomandă usturoiul mai ales în cazuri de hipertensiune şi obezitate.
Usturoiul este o plantă cu multiple calităţi terapeutice cunoscute de multă vreme, avand o serie de efecte benefice pentru organismul uman. Pe langă rolul deosebit pe care îl are in buna funcţionare a sistemului cardiovascular, usturoiul posedă un puternic efect antibiotic, contribuie la procesul digestiei şi ofera protecţie faţă de agenţii cancerigeni.
Introducerea cu regularitate a usturoiului şi a cepei în alimentaţie, contribuie la asigurarea bunei funcţionări a organelor tubului digestiv, la consolidarea rezistenţei faţă de agresiuni microbiene şi virotice, la regenerarea normală a dermei şi la menţinerea tenului frumos. Dar, pe lângă virtuţiile lor nutritive, ele sunt apreciate si în tratamentul unor boli cronice. Aceste efecte se datoresc celor 200 de substanţe active pe care le conţine: vitamine, minerale, aminoacizi, enzime. Deosebit de activi sunt cei 70 de compuşi ce au în structura lor sulf.
Principalul component activ al usturoiului este alicina, substanţă cu un puternic efect antibiotic. Acest compus rezultă în urma acţiunii unei enzime- alinaza- asupra alinei din compoziţia plantei. De asemenea este demn de remarcat şi conţinutul apreciabil de seleniu.
Efectele asupra aparatului cardiovascular constau în combaterea tahicardiei şi spasmelor arterelor coronare răspunzătoare de producerea crizelor de anghină şi a infarctului de miocard, înbunătăţind astfel performanţa cardiacă. De asemenea, usturoiul previne formarea cheagurilor şi a trombozei arteriale.
Usturoiul este un vermifid, fortifiant, laxativ, diuretic, antiseptic, bactericid, rezolutiv, expectorant, febrifug, tonic muscular, hipotensor (scaderea tensiunii arteriale), antireumatismal, antiasmatic, detoxifiant, sudorific, are efect antihelmintic şi anticarcinogenetic, fiind şi afrodisiac. Conţine vitaminele B1 si C, precum şi o serie de elemente ca: Brom, Cobalt, Iod, Magneziu, Siliciu şi Zinc.
Cercetările au demonstrat că utilizarea regulată a usturoiului în alimentaţie constituie una din cele mai eficiente metode de profilaxie şi tratament a arterosclerozei. Reduce nivelul lipoproteinelor cu densitate mică (LDL) răspunzătoare de formarea ateroamelor şi contribuie în acelaşi timp la sporirea cantităţii de lipoproteine cu desitate crescută (HDL) ,care au un efect protector faţă de arteroscleroză.
Efectele vasodilatatoare ale usturoiului se manifesta mai ales la nivelul arterelor periferice (cerebrale, retiniene, ale membrelor inferioare). Din această cauză poate ameliora durerile de cap şi claudicaţia intermitentă.
Usturoiul este util în unele pneumopatii, iar datorită efectului antibiotic este indicat în tratamentul virozelor, bronşitelor, traheitelor. Deasemenea, accelereaza epitalizarea şi vindecarea rănilor. Persoanele care consumă cantităţi însemnate de ceapă şi usturoi prezintă un risc foarte scăzut de apariţie a cancerului gastric, de piele sau de colon.
Usturoiul este foarte eficace în caz de tenie iar medicina populară aminteşte folosirea acestuia drept leac împotriva căderii părului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu